Back

ⓘ Cunoaștere ..




                                               

A priori și a posteriori

Termenii a priori și a posteriori sunt concepte utilizate în filozofie, mai precis în domeniul epistemologiei, având rolul de a distinge între două tipuri de cunoaștere, propoziții sau judecăți, bazate pe modul în care cunoaștem adevărul lor. Cunoașterea a priori este acea cunoaștere independentă de experiență ex: "Toți celibatarii sunt bărbați necăsătoriți”. Gallen Strawson spunea că un argument a priori este unul "cu necesitate adevărat, fără să fie nevoie de o examinare a lumii fizice”. Conform scrierilor lui Immanuel Kant, o judecată este a priori dacă "este gândită în același timp cu ...

                                               

Alfabetizare

Alfabetizarea este un proces de instruire a unor persoane cu scopul obținerii abilității de a scrie și de a citi. Starea de alfabetizare, prin scriere și citire, ajută la transmiterea mesajelor în spațiu și timp. Dicționarul explicativ al limbii române definește cuvântul alfabetizare ca fiind: Acțiunea de a alfabetiza; instruirea analfabeților; combatere a analfabetismului. Același dicționar definește verbul "a alfabetiza” astfel: A învăța pe un analfabet să scrie și să citească. Din punct de vedere social, alfabetizarea este un drept fundamental al omului, aceasta fiind o condiție esenția ...

                                               

Condiție de posibilitate

Condiția de posibilitate este un concept filozofic care-și are originea în sistemul idealist kantian. Immanuel Kant a introdus acest concept în paragraful 2 al lucrării sale Critica rațiunii pure, în legătură cu explicarea spațiului ca o condiție de posibilitate a fenomenelor. El a fost preluat ulterior de toți filozofii influențați de gândirea kantiană și transformat într-un adevărat "clișeu al jargonului filozofic”.

                                               

Cunoaștere explicită

Conceptul de cunoaștere explicită se referă la ceva care a putut fi sau poate fi articulat, codificat și stocat în cadrul vreunui fel de mijloc de comunicare. Acest tip de cunoaștere poate fi transmisă în formă imediată, altora. Informațiile conținute în enciclopedii sunt tocmai bune ca exemple de cunoaștere explicită.

                                               

Fanatism

Fanatism este un termen prin care se caracterizează atașamentul necondiționat al unei persoane sau al unui grup la o idee, doctrină, opinie sau la un scop, animat de un zel orb, fără să se țină seamă de eventualele consecințe pentru sine sau pentru alții. Principalele trăsături ale fanatismului sunt: Dependență nelimitată de o idee, ideologie, religie, considerate de individul fanatic drept norme absolute pentru întreaga colectivitate. Intoleranță față de alte opinii sau alte puncte de vedere, chiar dacă sunt demonstrabil pozitive, când aparțin altor partide, altei religii sau altor grupe ...

                                               

Obscurantism

Obscurantismul este practica de a prezenta în mod deliberat informații într-o manieră imprecisă și greoaie, concepută adesea pentru a împiedica cercetarea și înțelegerea ulterioară. Există două semnificații istorice și intelectuale a obscurantismului: restricționarea deliberată a cunoașterii - opoziția față de diseminarea cunoașterii; și obscuritatea deliberată - un stil greu de înțeles, caracterizat printr-o neclaritate deliberată. Termenul obscurantism derivă din titlul satirei din secolul al XVI-lea Epistolæ Obscurorum Virorum 1515-1519, Scrisorile oamenilor obscuri, care se baza pe dis ...

                                               

Scepticism

Scepticismul este într-un sens general, doctrina filosofică potrivit căreia nu se poate obține o cunoaștere sigură despre cum sunt lucrurile în realitate. Denumirea de Scepticism este folosită și pentru a desemna o școală din filosofia antică grecească. Scepticismul se opune dogmatismului. Un sceptic global sau complet susține că oamenii nu au nici un fel de cunoaștere, că pretenția de a cunoaște ceva este, fără excepție, incorectă. Un sceptic local sau parțial susține că oamenii nu au cunoaștere în anumite domenii.

                                               

Trivia

A. Trivia este o noțiune folosită în mod obișnuit pentru a desemna un concurs de cultură generală, bazat pe întrebări și răspunsuri relativ simple ca formulare. Este cunoscută îndeosebi sub forma boților de trivia ce rulează pe o mulțime de canale de chat. Bot de trivia - program ce conține un set de întrebări pe care le pune aleatoriu la un anumit interval de timp și acordă celor care dau raspunsul corect puncte. De asemenea ține un clasament, anumite statistici, oferă posibilitatea jocului pe echipe etc. Este important pentru jucător atât furnizarea raspunsului corect la întrebare cât și ...

                                     

ⓘ Cunoaștere

  • cultură identificăm o cunoaștere concretă, definibilă, asamblabilă și comunicabilă gestual și lingvistic, precum acea cunoaștere abstractă care construiește
  • Conceptul de cunoaștere explicită sau cunoaștere expresivă se referă la ceva care a putut fi sau poate fi articulat, codificat și stocat în cadrul vreunui
  • Cunoaștere titlu original: Twisted cu sensul de Răsucit este al 6 - lea episod din al doilea sezon al serialului TV american SF Star Trek: Voyager
  • Cunoaștere carnală în engleză Carnal Knowledge este un film dramă american din 1971. Filmul a fost regizat de Mike Nichols și scris de Jules Feiffer
  • fel de cunoaștere că pretenția de a cunoaște ceva este, fără excepție, incorectă. Un sceptic local sau parțial susține că oamenii nu au cunoaștere în anumite
  • distincția intre cunoașterea de tip comun, general - uman și cunoașterea științifică. Se consideră cunoaștere de tip științific, acea cunoaștere care are următoarele
  • două tipuri de cunoaștere propoziții sau judecăți, bazate pe modul în care cunoaștem adevărul lor. Cunoașterea a priori este acea cunoaștere independentă
  • are originile în spațiul musulman și scopul său este cunoașterea lui Dumnezeu Unul, o cunoaștere nu atât intelectuală, cât una spirituală, prin detașarea
  • scopul de a convinge. Sofiștii au considerat că retorica este o formă de cunoaștere și de virtute în sensul de a face pe practicant mai bun In contrast
  • înțelesul este un proces aducător de cunoaștere așadar cunoașterea ar fi opinie însoțită de primirea de cunoaștere definiție circulară care evident nemulțumește