Back

ⓘ Biserica de lemn din Tămașa se află în prezent în localitatea Ticu-Colonie din județul Cluj unde a fost adusă în 1935 din satul Tămașa, Sălaj. Ea a fost ridicat ..




Biserica de lemn din Tămașa
                                     

ⓘ Biserica de lemn din Tămașa

Biserica de lemn din Tămașa se află în prezent în localitatea Ticu-Colonie din județul Cluj unde a fost adusă în 1935 din satul Tămașa, Sălaj. Ea a fost ridicată probabil în decursul secolului 18, fiind antedatată de pictura murală din 1775. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: CJ-II-m-B-07781.

                                     

1. Istoric și trăsături

Biserica de lemn Sfânta Varvara a fost adusă aici din Tămașa-Sălaj, în anul 1935, de proprietarii minelor de cărbuni, din familia Manoilescu, ocazie cu care pictorița Elena Popeia a încercat și o restaurare "creatoare” a picturii murale care fusese realizată de zugravul de biserici Ursu Braina. Biserica a fost clădită blockbau din bârne de stejar, îmbinate în coadă de rândunică și cheotoare dreaptă, tălpile fiind fixate la noul amplasament, din cimitirul satului, pe o destul de solidă fundație de piatră, ceea ce i-a asigurat o nouă prelungire a vieții.

Biserica are un plan rectangular unitar pentru pronaos 3m/5m și naos 6.10m/5m, iar pentru altar unul poligonal, la latura de bază, fixată pe peretele iconostasului, adăugându-se încă patru, doi pereți echidistant retrași față de cei ai corpului central și alți doi cu unghiul în axul central al construcției, dacă nu ținem seama de târnaț. Pe latura ei sudică, pe toată întinderea naosului și pronaosului, biserica din Ticu-Colonie Tămașa-Sălaj are un târnaț cu stâlpi de susținere deși și excepțional ornamentați, din talpă în cununa târnațului, fixați sus cu contrafișe strânse. Acoperișul este unitar peste pronaos și naos și are căpriorii dinspre sud așezați pe cununa prispei, iar cei dinspre nord pe o cosoroabă ce se susține pe consolele formate din capetele ultimelor bârne din pereții transversali, astfel încât se diminuează puțin din simetria pierdută a celor două ape longitudinale ale acoperișului.

Peste pronaosul bine tăvănit se ridică stâlpii turnului, până deasupra galeriei deschise, cu arcadele ei semicirculare, de unde începe să se avânte spre cer coiful octogonal, înscris după tipic constructiv într-o bază pătrată. Acest coif a fost odinioară cu măiestrie șindrilit, ceea ce dădea o notă de distincție acestei proeminențe.

Naosul are pereții laterali în continuitate directă, cu deschiderea într-o boltă semicilindrică susținută, prin exterior, de trei arcuri semisferice de care sunt prinse bârnele.

                                     

2. Bibliografie

Studii monografice
  • Cristache-Panait, Ioana 1978. "Biserica Sf. Varvara din Tămașa”. Monumente istorice bisericești din Eparhia Ortodoxă Română a Oradei. Biserici de lemn: 409–411, Oradea.
Studii regionale
  • Godea, Ioan 1996. Biserici de lemn din România nord-vestul Transilvaniei. București: Editura Meridiane. ISBN 973-33-0315-1.
  • Cîmpian, Felicia Elena 2002. Bisericile de lemn din zonele Călatei, Gilăului, Hășdatelor și Clujului. Aspecte istorico-etnografice și arhitectură tradițională. Cluj Napoca: Risoprint. ISBN 973-656-219-0.
  • Cristache-Panait, Ioana 1980. "Decorația sculptată a monumentelor istorice din lemn din județul Cluj”. Monumente Istorice și de Artă. 1980 I: 42–47.
  • Ghergariu, Leontin 1976. "Biserici de lemn din Sălaj”. manuscris în. Arhivele Naționale din Zalău, colecția personală Leontin Ghergariu actul 11 din 1976.
  • Szinte, Gábor 1913. "A Kolozsmegyei fatemplomok”. Értesítöje. IX 1-2: 1–31.
  • Toșa, Ioan 1982. "Biserici de lemn din împrejurimile Clujului și Huedinului”. Monumente istorice și de artă religioasă din arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului: 227–248.
  • Cristache-Panait, Ioana 1980. "Valențele istorice și artistice ale bisericilor de lemn din județul Cluj, propuse pe lista monumentelor”. Monumente Istorice și de Artă. 1980 I: 32–41.
  • Cristache-Panait, Ioana 1971. "Bisericile de lemn din Sălaj”. Buletinul Monumentelor Istorice. 1971 1: 31–40.
  • Cîmpian, Felicia Elena 2002. Pictura și elementele decorative în bisericile de lemn din zonele Călatei, Gilăului, Hășdatelor și Clujului. Cluj Napoca: Risoprint. ISBN 973-656-220-4.
                                     
  • conținut de sulf 7, 15 Biserica de lemn din Tămașa Drumul Cuzăplac - Tămașa Intrarea în localitate Scoala primară Biserica ortodoxă Biserica de lemn mutată
  • Biserica de lemn din Antăș, comuna Bobâlna, județul Cluj, datează din anul 1909. Biserica nu se află pe noua listă a monumentelor istorice. Biserica este
  • din Mierța Biserica de lemn din Stoboru Biserica de lemn din Petrindu Biserica reformată din Petrindu Biserica de lemn din Tămașa Wikimedia Commons conține
  • Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Biserica de lemn din Ciurila Biserica de lemn din Ciurila, comuna Ciurila, județul Cluj, aflată pe
  • lemn din Cizer, Petrindu, Bezded, biserica nobililor din Letca, Gălpâia, Gâlgău, Tămașa Glod, Buzaș, Fildu de Mijloc. Toate acestea semnalate de Bogdan
  • comuna Aghireșu din județul Cluj, Transilvania, România. Altitudinea medie: 390 m. Biserica de lemn din Tămașa Lista monumentelor istorice din județul Cluj
  • Biserica de lemn din Visca, comuna Vorța, județul Hunedoara a fost ridicată în anul 1764. Are hramul Sfântul Mare Mucenic Gheorghe Biserica nu se află
  • întâmplare cauzează dispariția multor biserici de lemn Biserica din Moreni, Neamț, a ars în aprilie 2016 iar biserica din Povârgina, Timiș, în martie 2015
  • Biserica Sfântul Ierarh Nicolae din Obârșa, comuna Tomești, județul Hunedoara a fost construită în anul 1944 pe locul unei biserici de lemn mai vechi
  • Bisericile de lemn din Transilvania fac parte din familia de biserici de lemn românești. În Transilvania, inclusiv Maramureșul, se mai păstrează aproximativ