Back

ⓘ Andragogie. Andragogia este știința formării adulților și se referă la metodele și principiile utilizate în educația lor. Termenul andragogie” este format din c ..




Andragogie
                                     

ⓘ Andragogie

Andragogia este știința formării adulților și se referă la metodele și principiile utilizate în educația lor.

Termenul "andragogie” este format din cuvintele grecești ἀνδρ- andros, care înseamnă "om”, și ἀγωγός gogos, care înseamnă conducere sau călăuzire. Prin urmare, andragogie înseamnă literal "conducător de om”, în contrast cu pedagogie, care înseamnă "conducător de copii”.

Malcom Knowles, în teoria sa despre învățarea adulților, formulată în 1972 și revizuită în 1980, prezintă adulții drept elevi motivați și auto-direcționați, cu așteptarea de a fi independenți în luarea deciziilor, valorificând experiența personală și dorind respect, beneficiari ai procesului de maturizare care presupune trecerea de la:

  • pasivitate la activitate
  • dependență la autonomie
  • subiectivitate la obiectivitate
  • ignoranță la iluminare
  • responsabilități minimale la responsabilități multiple
  • centrarea pe detalii la centrarea pe principii
  • imitație la originalitate
  • impulsivitate la raționalitate
  • interese înguste la interese generale

În actul educațional trebuie să se facă trecerea de la pedagogie, la andragogie. Există multă literatură referitoare la semnificația și locul andragogiei. The Andragogy Group 1981 de la Universitatea din Nottingham, Anglia, vorbesc despre pedagogie cu adulți versus andragogie. În contextul african, Charles Kabuga 1977afirmă că educația care se bazează pe autoritatea profesorului și folosește tehnici pedagogice este opresivă, tăcută și domesticitoare, o cultură statică, pe când andragogia se bazează pe o cultură dinamică, este relevantă și semnificativă la toate nivelurile de educație. Jindra Kulich, fost director al Center for Continuing Education din cadrul University of British Columbia, Vancouver, subliniază că educația pentru adulți din țările din Europa de Est este privită la modul foarte general, astfel încât să includă programe educaționale formale, non-formale și culturale.

Dezvoltarea andragogiei, ca model diferit de instruire, ajută la remedierea abordărilor pedagogice și îmbunătățește actul predării pentru adulți prin eliminarea tensiunilor, resentimentelor, frustrărilor, rezistenței provocate de modelul pedagogic, care nu ține seama de schimbările de dezvoltare ale adulților. Relația dintre pedagogie și andragogie nu este una liniară, cu un punct de intrare și unul de ieșire exact definite, ci este o relație dinamică, fluidă, care trebuie să țină cont de capacitățile cognitive și aptitudinile cursantului care îl situează în spectrul învățării.

Analiza condițiilor de învățare ale cursanților și principiile corespunzătoare predării relevă:

Concret:

  • stimularea implicării și creșterea relevanței prin valorificare poveștilor și exemplelor personale
  • oferirea de opțiuni în ceea ce privește activitățile de învățare
  • încadrarea învățării în contextul realității în care va fi aplicată
  • precizarea beneficiului real pentru creșterea receptivității și dorinței de a învăța
  • fructificarea curiozității naturale pentru a capta atenția și a stimula dorința de a explora

Tipurile de învățare ale adulților de care trebuie să ținem cont sunt:

  • Cognitiv - la care învățarea include dobândirea de informații și concepte legate de conținutul cursului capacitatea de a analiza conținutul și de a-l aplica în situații noi.
  • Comportamental - la care învățarea include dezvoltarea de competențe în îndeplinirea efectivă a procedurilor, operațiilor, metodelor și tehnicilor.
  • Afectiv - la care învățarea implică formarea de atitudini, sentimente și preferințe.

Stilurile de învățare se referă la modalitatea preferată, predominantă, de receptare, prelucrare, stocare și reactualizare a informațiilor. Se diferențiază următoarele stiluri de învățare:

  • după emisfera cerebrală activată predominant: stilul global cu dominanță dreaptă și stilul analitic sau secvențial cu dominanță stângă
  • după componenta genetică implicată: auditiv, vizual, tactil și kinestezic
                                     

1. Bibliografie

  • Malcolm S. Knowles, Elwood F. Holton III, Richard A. Swanson, The Adult Learner: The definitive classic in adult education and human resource development, Routledge, 2014, ISBN 1317812182, 9781317812180
  • Jamia Journal of Education- An International Biannual Publication, Volume 2, Number 1, November 2015, Pages: 111-121, ISSN 2348 3490
  • Ramona Paloș, Simona Sava, Dorel Ungureanu, Educația adulților: baze teoretice și repere practice, Editura POLIROM, 2007, ISBN 978-973-46-0673-3
  • Brookfield, Stephen, Understanding And Facilitating Adult Learning: A Comprehensive Analysis of Principles and Effective Practices, McGraw-Hill Education UK, 1986, ISBN - 0335152260, 9780335152261
  • Journal of Adult Education, Volume 42, Number 2, 2013
  • Journal of Adult Education Volume 38, Number 1, 2009
  • Kathryn Patricia Cross, Adults as Learners, Jossey-Bass, 1981, ISBN 9780875894911
  • Anthony Clemons, David Peltz, Multicultural Andragogy for Transformative Learning, Publisher IGI Global, 2018, ISBN 978-1522534747