Back

ⓘ Alexandru Ion Herlea. Alexandru Ioan Herlea este un inginer, profesor universitar român și francez, fost ministru și ambasador al României. ..




Alexandru Ion Herlea
                                     

ⓘ Alexandru Ion Herlea

Alexandru Ioan Herlea este un inginer, profesor universitar român și francez, fost ministru și ambasador al României.

                                     

1. Tinerețe

Alexandru Ion Herlea a crescut într-o familie transilvană prezentă de mai multe generații în viața religioasă, culturală și politică a țării. Tatăl său, Alexandru A. Herlea, profesor universitar de drept civil, membru al PNȚ, a fost arestat în 1949 și condamnat politic, în două procese, la 25 de ani de muncă silnică; mama sa, Silvia Herlea, profesoară de filosofie, a fost dată afară din învățământ și trimisă la "munca de jos”, familia fiind atunci "evacuată” din locuința ei. Din copilărie, Alexandru Ion Herlea a cunoscut privațiunile impuse de regimul comunist: teroarea, sărăcia, lipsurile. Rezistând acestor vicisitudini, reușește să parcurgă cu succes, la Brașov, etapele școlare și ale învățământului superior: școala elementară în limba germană "Honterus”, liceul "Unirea” și "Institutul Politehnic” unde, în 1965 obține diploma de inginer Facultatea de Mecanică - secția Automobile și Tractoare. Terminând cu medie mare, a fost repartizat în București, la întreprinderea "IRGU”, unde a lucrat timp de doi ani ca inginer. După absolvirea cursurilor de pedagogie ale "Institutului Politehnic București”, devine profesor de cultură tehnică la "Grupul școlar 23 August” actualmente "Dimitrie Leonida”. Se căsătorește în 1971 și un an mai târziu se refugiază în Franța. Vorbește curent germana, engleza și franceza.

                                     

2. Carieră profesională

În Franța intră, din toamna anului 1972, în învățămîntul superior ca asistent cercetător la "Conservatoire national des arts et métiers ” "CNAM” din Paris. Aici prepară o teză de doctorat privind motoarele cu ardere internă și obține, în 1977, titlul de doctor în Istoria Științei și Tehnicii. În același an obține și cetățenia franceză. Ca bursier efectuează, în 1978/79, studii post-doctorale în Statele Unite, la universitățile "Princeton”, "Harvard” și "Pennsylvania” precum și la "Institutul Smithsonian”. Întors în Franța, își continuă cariera la "CNAM”, unde, în 1987, devine conferențiar universitar titular, specializat în Istoria Științei și Tehnicii. Preda in paralel la "Ecole Centrale des Arts et Manufactures ” din Paris și la "Michigan Technological University ” din Statele Unite. Este de asemenea consilier pe probleme de muzeologie tehnică și arheologie industrială, colaborând la realizarea a peste 25 de expoziții, îndeosebi la "Musée National des Arts et Métiers ” "MNAM” și la "Cité des Sciences et de l’Industrie ” "CSI” din Paris.

La universitatea "Paris XI–Sorbonne ”, obține in 1993 diploma de "Habilitation à diriger les recherches en sciences ” "abilitarea de a directa cercetări științifice" - care da dreptul de a conduce doctorate și din 1995 esta profesor universitar titular la "Université de Technologie de Belfort-Montbéliard ” "UTBM”, unde va fi și membru al directoratului universității. În 2011 se pensionează, devenind profesor emerit și continuând să conducă doctorate. A participat la peste 100 de congrese internaționale și a ținut un mare număr de conferințe în universități și centre de cercetare din Europa și America. A fost ales membru al mai multor societăți savante din diferite țări, societăți în cadrul cărora ocupă adesea poziții de răspundere. Printre ele, "Académie Internationale dHistoire des Sciences ” "AIHS”, Comité des Travaux Historiques et Scientifiques "CTHS” din Franța și "International Committee for the History of Technology ” "ICOHTEC”, al carui președinte a fost. Ca director al relațiilor internaționale ale "UTBM” a inițiat și dezvoltat relații de colaborare cu universități de pe cele cinci continente, acordând o atenție deosebită relațiilor cu universitățile din România.

                                     

3. Activitate politică

Alexandru Ion Herlea a desfășurat în paralel și o activitate politică, înainte de 1989 fusese membru PNȚ în exil și vice-președinte al filialei Franța a "Uniunii Mondiale a Românilor Liberi” "UMRL”. Din 1990, a devenit membru al conducerii PNȚCD și între 1990 și 1994 președinte al "Acțiunii pentru Democrație în România” Action pour la Démocratie en Roumanie - "ADER”, filiala PNȚCD–Franța. În această ultimă calitate a organizat, în februarie 1990, prima vizită în străinătate, la Paris, a președintelui PNȚCD Corneliu Coposu.

Între 11 decembrie 1996 și 22 decembrie 1999 a fost Ministrul Integrării Europene în Guvernul României. În această calitate a jucat un rol însemnat în deschiderea negocierilor de aderare a României cu Uniunea Europeană, hotărâre luată la Helsinki, în 10 decembrie 1999. A fost ulterior ambasador, șef al Misiunii României pe lângă UE 2000-2001. În 1998 a fost ales vice-președinte al "Internaționalei Democrat-Creștine" "IDC" și reales în 2000. Între 2002 și 2009 a fost membru al Comitetului Executiv al "IDC", responsabil cu țările din Europa centrală și de est. În 2009 a demisionat din poziția de vice-președinte PNȚCD, rămînînd simplu membru al partidului.



                                     

4. Publicații

Alexandru Ion Herlea este autorul, co-autorul sau editorul a 11 carti listate mai jos și a peste 50 de articole științifice. A fost membru al mai multor comitete de redație la diferite periodice de specialitate.

  • Science - Technology Relationships, San Francisco Press, San Francisco, 1993
  • Études pour un traitement automatique des sources en histoire des techniques, CDHT, CNAM, Paris, 1975
  • Le Livre Mondial des Inventions, 1-ère edition, Paris, 1984
  • History of Scientific Instruments, R. Turner Books Ltd, London, 1989
  • Europa Moderna, Electa Spa, Milano, 1987
  • Histoire Générale des Techniques, PUF, Paris, 1978
  • Materials: Research, Development & Applications, Brepols, Bruxelles, 2002.
  • Grand Quid - Les Machines, Robert Laffont, Paris, 1981
  • Technique - L’Encyclopédie Axis, Hachette, Paris, 1994
  • Les Moteurs, PUF, Paris, 1985
  • L’Energie Solaire en France, CTHS, Paris, 1995

A realizat și publicat de asemenea un mare numar de analize și interviuri politice, și a participat la numeroase emisiuni de radio și televiziune atât în România, cât și în Franța.

                                     

5. Activitate asociativă

În 1991 a înființat asociația "Solidarité Universitaire France-Roumanie" "Solidaritate Universitară Franța-România-SUFR”, al cărui secretar general este și din 2006 devine expert străin al Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Superior "ARACIS”. În 2011 este ales președinte al asociației "La Maison Roumaine" "Casa Română” din Paris, recunoscută în Franța, un an mai tarziu, ca societate savantă.

                                     

6. Distincții

Alexandru Ion Herlea a primit diferite distincții, printre care:

  • în Belgia: "Mérite de l’Invention” cavaler;
  • în Germania: premiul "Soziale Marktwirtschaft”.
  • în România: "Serviciul Credincios” mare ofițer, Profesor onorific, Doctor Honoris Causa și ordinul "Gogu Constantinescu” comandor ;
  • în Franța: "La Légion d’Honneur” comandor si cavaler, "Les Palmes Académiques” cavaler și medalia de argint a "Société d’Encouragement au Progrès" ;
                                     

7. Bibliografie

  • Vasile Netea, "Prefața" în Alexandru Herlea "Studii de Istorie a Dreptului”, vol. 1, ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1983
  • Virgil Ierunca, "Alexandru Herlea”, revista "Memoria” nr.12, ed. Fundația Culturală Memoria, București, 1992
  • Situl asociației "La Maison Roumaine" "Casa română” din Paris:
  • "Cronica Neamului Lupaș", ed. IMAGO, Sibiu, 2000
  • Elena Helerea, "Homo Juris - Prof. Alexandru Herlea", ”Jurnalul Literar”, seria noua, an XXIII, nr. 13-18, iulie-septembre, 2012
  • Lelia Rugescu, "Cu Lucian Blaga”, ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1985
                                     
  • au avut doi copii: Alexandru Ioan Herlea profesor universitar, doctor inginer, născut la Brașov, 11 octombrie 1942, și Dorin Herlea n. Brașov, 20 iulie
  • fizician francez, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 2012 Alexandru Ion Herlea inginer, profesor universitar român și francez Maria Niculescu
  • independenți. Candidații aleși sunt evidențiați prin caractere îngroșate. Alexandru Ioan Herlea Radu - Horațiu Munteanu Marius - Mircea - Constantin Popovici Vasile Lupu
  • Vasiliu Birlic ante 1960 George Vraca ante 1959 Ion Dacian 1964 Arta Florescu 1964 Nicolae Herlea 1962 George Niculescu - Basu, Zenaida Pally 1962
  • 1730 - 1799 botanist Klaus Hensel n. 1954 scriitor de limba germană Alexandru Ion Herlea n. 1942 inginer, om politic Hans Hermann 1885 - 1980 pictor
  • de manuale și scriitor basarabean d. 2018 28 august: Nicolae Herlea n. Niculae Herle bariton român d. 2014 31 august: Dan Deșliu, poet român d
  • lovitură de stat, și numirea lui Radu Câmpeanu ca prim - ministru. Alexandru Herlea Mineriada din 13 - 15 iunie 1990. Romanian Television of New York. Evenimentul
  • Hanganu Anita Hartig Judit Hary Ștefan Hathazi Pompei Hărășteanu Nicolae Herlea Cristian Hodrea Bogdan Hotea Lya Hubic    0 9 A B C D E F G H 
  • Teodora Gheorghiu, Valentin Gheorghiu, Daniel Goiți, Dan Grigore, Nicolae Herlea Dan Iordăchescu, Silvia Marcovici, Mihaela Martin, Horia Mihail, Eugenia
  • 1996 2004 2008 și primar al municipiului Brașov 1996 2004 Alexandru Ion Herlea Ministrul Integrării Europene 11 decembrie 1996 22 decembrie