Back

ⓘ Stela Huțan Palade a fost cea mai tânără aviatoare română care a făcut parte din Escadrila Albă, campania 1943 - Crimeea, cu avioane pilotate exclusiv de femei, ..




Stela Huțan Palade
                                     

ⓘ Stela Huțan Palade

Stela Huțan Palade a fost cea mai tânără aviatoare română care a făcut parte din Escadrila Albă, campania 1943 - Crimeea, cu avioane pilotate exclusiv de femei, care transportau răniții de pe front în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

                                     

1. Biografie

A fost sora Vioricăi Elena Huțan, prima femeie însoțitoare de bord din România.

A absolvit liceul la Cernăuți și s-a înscris la universitate în același oraș.

în anul 1940 s-a mutat cu familia la București. Fiind orfană de tată din anul 1930, iar mama fiind pensionară cu patru copii, a decis să-și susțină familia angajându-se la Societatea Franco-Română deoarece cunoștea bine limbile franceză și germană. În paralel cu noul loc de muncă și încurajată de fratele ei, s-a înscris la școala de planorism și aviație. La vârsta de 19 ani a avut primul contact cu un aerodrom.

În 1941 a obținut brevetul de planorist și s-a înscris la cursurile teoretice pentru zborul cu motor, la Politehnica din București.

În 1942 a luat cursuri de pilot la Roșiorii de Vede, obținând brevetul de pilot civil. La scurt timp și-a reconfigurat brevetul civil în brevet militar în cadrul Școlii Militare Ziliștea-Buzău actuala Școală Militară de Maiștri Militari și Subofițeri a Forțelor Aeriene "Traian Vuia", Boboc.

A fost căsătorită cu căpitanul Palade Petre.

                                     

2. Activitate

Având doar 20 de ani, își dorea să facă parte din escadrila de avioane formată din femei-pilot în cadrul celui de-al Doilea Război Mondial. În urma demisionării unei colege a avut această oportunitate.

Pe data de 8 iulie 1943, cinci aviatoare, printre care și Viorica Huțan, au făcut parte din Escadrila 108 care s-a deplasat pe aerodromul Simferopol-Crimeea. Aici a ajutat la transportul răniților de pe frontul din Kuban la Simferopol, transferând într-un timp relativ scurt peste 200 de grav răniți. În perioada războiului a participat la multe misiuni de recunoaștere printre care:

  • 14 iulie 1943 pe ruta: Simferopol - Kerci - Simferopol;
  • 13 iulie 1943 pe ruta: Simferopol - Sarabuz - Simferopol;
  • 19 iulie 1943 pe ruta: Simferopol - Kerci - Simferopol;

În martie 1944 a primit repartiție la Târgu Jiu.

În 1949 a obținut brevetul de instructor de zbor și a continuat să se antreneze până în 1953 obținându-și licența de zbor.

A lucrat ca funcționar la Societatea de Telefon din București, ulterior la Ministerului Poștei și Telecomunicațiilor, unde a lucrat 32 de ani, încheindu-și carierea la Serviciul Relații Internaționale.

După pensionare a colaborat voluntar la Federația Aeronautică Română și la Aeroclubul Aviației unde a fost aleasă ca reprezentantă a aviatoarelor române în retragere.

Împreună cu Elena Șenchea-Popescu a inițiat multe activități printre care:

  • găsirea mormântului primei aviatoare române Elena Caragiani în Cimitirul Bellu și amplasarea unei elice cu fotografia acesteia ca simbol funerar;
  • a ajutat la concesionarea permanentă, cu acte legale, a mormintelor primelor patru aviatoare române căzute cu monoplanul, împreună cu instructorul lor Nicolae Evghenovici, înhumate în cimitirul Ghencea Militar, de unde au fost preluate osemintele și băgate într-un osuar;
  • a înființat o bibliotecă aviatică la Liga Aeriană din București;

Prin Liga Aeriană a intervenit la primăria București, la serviciul de Arhitectură și Sistematizare, pentru ca două străzi din cartierul Aviatorilor să poarte numele Elenei Caragiani, prima pilot-aviator român și respectiv al Smarandei Brăescu, prima parașutistă română de renume mondial.

A ținut legătura cu Federația Aeronautică Internațională din Paris și personal a făcut prezentări în școli pentru promovarea aviației române și mai ales a celei feminine.

                                     

3. Bibliografie

  • George Marcu, Femei de seama din Romania. De ieri și de azi, Editura Meronia, 2017
  • Ecaterina Țarălungă, Enciclopedia identității românești. Personalități, Editura Litera, 2011