Back

ⓘ Serviciul Român de Informații a luat ființă pe 26 martie 1990 și este unul dintre serviciile secrete române, alături de Serviciul de Informații Externe. Este o ..




                                               

Fiodor Karin

S-a născut în satul Susleni acum în raionul Orhei, Republica Moldova din ținutul Orhei, gubernia Basarabia Imperiul Rus, în familia numeroasă a meșteșugarilor evrei, Iankel și Carolina Krutianski. În timp ce studia la școala reală din Chișinău, s-a alăturat unui cerc clandestin al Partidul Social-Democrat al Muncii. De la vârsta de șaisprezece ani a început să lucreze ca funcționar în biroul unui avocat 1912-1914. Odată cu izbucnirea primului război mondial, a fost mobilizat în Armata Țaristă. Ulterior, pentru propaganda revoluționară a fost trimis într-o companie de recidiviști, de unde a ...

                                               

Vladimir Bogomolov

Vladimir Osipovici Bogomolov, RSFS Rusă, URSS – d. 30 decembrie 2003, Moscova, Rusia) a fost un scriitor sovietic și rus, agent de informații al GRU, participant la cel de-al doilea război mondial.

                                               

Mormintele comune de la Tatarka

Mormintele comune de la Tatarka au fost descoperite în aprilie – august 1943, în timpul celui de-al doilea război mondial, de către trupele române aliate ale Axei care controlau Transnistria, pe un teren de 1000 m2 în Tatarka, acum Prîlîmanske, în raionul Odesa, lângă Odesa. Au fost identificate aproximativ 42 de morminte comune, conținând în total între 3.500 și 5.000 de cadavre, dintre care 516 au fost exhumate, studiate și îngropate într-un cimitir înainte ca regiunea să devină front. Comisia înființată de autoritățile române pentru investigarea acestor morminte a raportat că printre mo ...

                                               

Piotr Racikovski

Piotr Ivanovici Racikovski a fost șeful serviciului secret al Rusiei Imperiale din Paris. A deținut postul din martie 1885 până în noiembrie 1902. Racikovski este considerat inițiatorul creării scrierii apocrife antisemite Protocoalele înțelepților Sionului. Cel mai probabil autorul textului, Matvei Golovinski, a lucrat sub supravegherea directă a lui Racikovski la Paris.

                                               

Constantin Badighin

Căpitanul Constantin Sergheievici Badighin a fost un ofițer de marină, explorator, scriitor și om de știință sovietic.

                                               

Licario

Licario, numit de greci Ikarios, Imperiul Roman de Răsărit) a fost un amiral bizantin de origine italiană din secolul al XIII-lea. A intrat în serviciu în timpul lui Mihail al VIII-lea Paleologul și a recucerit multe din insulele din Marea Egee în anii 1270. Pentru serviciile sale a primit de la împărat insula Euboea ca fief și a fost primul străin căruia i s-a acordat titlurile de megas konostaulos și megas doux.

Serviciul Român de Informații
                                     

ⓘ Serviciul Român de Informații

Serviciul Român de Informații a luat ființă pe 26 martie 1990 și este unul dintre serviciile secrete române, alături de Serviciul de Informații Externe. Este o autoritate care se ocupă cu culegerea și valorificarea informațiilor exclusiv pe teritoriul României. Directorul actual al serviciului este Eduard Hellvig, membru al partidului PNL, numit la conducerea instituției la data de 2 martie 2015, la propunerea președintelui Klaus Iohannis. Unitatea de învățământ a SRI este Academia Națională de Informații "Mihai Viteazul".

                                     

1. Istoric

În anul 1865, Marele Stat Major a creat, după modelul francez, "Secția a II-a”, unitate care se ocupa cu culegerea și analizarea informațiilor cu caracter militar. La data de 19 aprilie 1892 s-a înființat "Biroul Siguranței Generale”, o unitate în cadrul Ministerului de Interne. În martie 1908, aceasta a devenit "Direcția Poliției și Siguranței Generale”, însă nu era singura instituție a statului care se ocupa cu culegerea informațiilor, activități asemănătoare având și Prefectura Poliției Capitalei și Inspectoratul General al Jandarmeriei.

În martie 1917, Mihail Moruzov a creat "Biroul de Siguranță al Deltei Dunării”, prima structură informativă civilă dar care avea personal provenit din "Siguranța Generală” și care lucra exclusiv pentru Marele Cartier General. Această structură a fost desființată în vara anului 1920.

La data de 1 mai 1925, Mihail Moruzov a fost angajat în cadrul Secției a II-a Marelui Stat Major, la Biroul de căutare a informațiilor. Acesta a reușit, după eforturi intense, să convingă conducerea Marelui Stat Major să accepte înființarea unui Serviciu Secret, care să lucreze numai cu cetățeni civili, "pentru culegerea verificarea și completarea informațiilor care interesează armata”.

Prima schemă de organizare a Serviciului Secret a fost realizată în anul 1934. Moruzov a continuat încercările de a scoate Serviciul Secret din structura armatei și să-l plaseze sub autoritatea Palatului Regal. Această acțiune s-a concretizat de facto în anul 1938.

La data de 1 ianuarie 1937 a intrat în vigoare "Codul de Justiție Militară” prin care se majorau pedepsele pentru spionaj, ajungându-se până la aplicarea pedepsei cu moartea pentru crimele de înaltă trădare iar la 12 noiembrie 1940 a fost emis decretul nr. 3818, cu privire la organizarea Serviciului Special de Informații, instituție care funcționa pe lângă "Președinția Consiliului de Miniștri”.

La 15 septembrie 1944, prin decretul nr. 1695, Serviciul Special de Informații și-a schimbat numele în Serviciul de Informații și a fost trecut în subordinea Ministerului de Război. Prin decizia ministerială nr. 79 din 27 aprilie 1945, Serviciul de Informații a fost trecut în subordinea Președinției Consiliului de Miniștri și a fost redenumit Serviciul Special de Informații.

                                     

1.1. Istoric Perioada comunistă

La data de 30 august 1948, prin decretul nr. 221, a fost înființată "Direcția Generală a Securității Poporului” D.G.S.P., direcție din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Aceasta era formată din 10 direcții centrale și 12 direcții regionale iar până în anul 1958, organizarea noii instituții a fost realizată cu ajutorul unor consilieri sovietici. LA 30 martie 1951, D.G.S.P. a devenit "Direcția Generală a Securității Statului” D.G.S.S. care cuprindea și o "Direcție de Informații Externe” iar la 20 septembrie 1952 D.G.S.S. se desprinde din Ministerul de Interne și se transformă în "Ministerul Securității Statului”. Acesta acțiune a fost anulată în septembrie 1953 când, noul minister revine în cadrul Ministerului de Interne. În perioada 1960 - 1965, personalul Securității este epurat, fiind îndepărtați mulți din ofițerii impuși de administrația din Moscova iar la 22 iulie 1967 a fost înființat "Departamentul Securității Statului” D.S.S., condus de un "Consiliu al Securității Statului” C.S.S. C.S.S. avea la conducere un președinte cu rang de ministru. La 4 aprilie 1968, "Consiliul Securității Statului” s-a desprins din Ministerul de Interne, funcționând ca un organ central. Prin Decretul nr. 130 din data de 9 aprilie 1972, "Consiliul Securității Statului” a reintrat în cadrul ministerului și a fost reorganizat în șase direcții principale: informații interne, contrainformații economice, contraspionaj, contrainformații militare, securitate și gardă și cercetări penale.

După Revoluția română din 1989, la data de 30 decembrie 1989, printr-o hotărâre a Frontului Salvării Naționale, organele de securitate au fost dizolvate.

                                     

1.2. Istoric Serviciul Român de Informații

La data de 26 martie 1990, prin decretul nr. 181, a fost înființată instituția de stat Serviciul Român de Informații, specializată în domeniul culegerii de informații privind siguranța națională iar la 29 iulie 1991 a fost emisă Legea nr. 51 care stabilea noile amenințări la adresa siguranței naționale a României și sunt stabilite organele de stat care au atribuții în acest domeniu: Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Protecție și Pază, precum și structuri din cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului de Interne și Ministerului Justiției. Activitatea acestora este coordonată de către Consiliul Suprem de Apărare a Țării.

La 7 februarie 2001, Radu Timofte a devenit directorul instituției iar în noiembrie 2001, Consiliul Suprem de Apărare a Țării a aprobat un nou Regulament de funcționare a Serviciului Român de Informații. Directorul actual al serviciului este Eduard Hellvig.



                                     

2. Conducerea instituției

Serviciul Român de Informații este condus de către un Consiliu Director. Consiliul este un organ deliberativ, compus din directorul SRI, prim-adjunctul directorului, adjuncții directorului și șefii unor unități centrale și teritoriale. Directorul are rang de ministru și este numit de Parlament, la propunerea președintelui României. Acesta conduce întreaga activitate a serviciului și îl reprezintă în relațiile cu celelalte instituții importante ale statului Parlament, Președinție și Guvern. De asemenea, acesta organizează și asigură aplicarea legilor și a hotărârilor Consiliului superior de apărare a țării în cadrul serviciului și emite, potrivit legilor în vigoare, ordine și instrucțiuni.

Directorul are un prim-adjunct și 3 adjuncți care au rang de secretari de stat și care sunt numiți de Președintele României, la propunerea directorului.

                                     

2.1. Conducerea instituției Conducere

  • Prim-adjunct - vacant in urma trecerii in rezerva a lui Generalul maior cu două stele Florian Coldea
  • Director - Eduard Hellvig, numit în funcție în martie 2015
  • Adjunct - Generalul de brigadă cu o stea Ion Grosu, numit la data de 7 martie 2008
                                     

3. Atribuțiile serviciului

Serviciul Român de Informații culege, verifică și valorifică informațiile necesare cunoașterii, prevenirii și contracarării acțiunilor care sunt de natură să lezeze siguranța națională a României, și desfășoară activități vizând apărarea secretului de stat și prevenirea scurgerii de informații care nu pot fi făcute publice din punct de vedere legal. De asemenea, la cererea Consiliul suprem de apărare a țării, serviciul asigură protecția antiteroristă a demnitarilor români și străini, sau altor persoane, atunci când acestea sunt vizate de amenințări cu acte de terorism și desfășoară activități pentru descoperirea și contracararea acțiunilor de confecționare, deținere sau folosire ilegală de mijloace de interceptare a comunicațiilor.

Serviciul Român de Informații este o instituție fără competențe în desfășurarea activităților de urmărire penală, acesta neavând posibilitatea reținerii sau arestării preventive, unitățile sale nedispunând de spații proprii de arest.

Informațiile din domeniul siguranței naționale pot fi comunicate, potrivit legii nr. 51/1991, următoarelor instituții:

  • Primului Ministru, miniștrilor și șefilor de departamente din ministere când informațiile au legătură cu domeniile de activitate pe care aceștia le coordonează;
  • Președintelui României, Președintelui Senatului, Președintelui Camerei Deputaților și Comisiilor permanente pentru apărare, ordine publică și siguranță națională ale celor două camere ale Parlamentului României;
  • Prefecților, primarului general al capitalei, precum și conducătorilor consiliilor județene, respectiv al municipiului București pentru probleme care sunt de competența acestora;
  • Organelor de urmărire penală, când informațiile privesc săvârșirea unei infracțiuni;


                                     

4. Legături externe

  • George Maior:"Au fost multe momente în care SRI a greșit", 25 noiembrie 2010, Oana Dobre, Jurnalul Național
  • George Maior: "Avem 3.000 de ofițeri operativi, plătiți în medie cu 2.500 RON", 24 noiembrie 2010, Oana Dobre, Jurnalul Național
  • Virgil Măgureanu: "În anii ’90, stenogramele nu deveneau probă juridică", 11 ianuarie 2011, Toma Roman Jr, Jurnalul Național
  • Deconspirare - SRI și-a expus ofițerii acoperiți, 2 noiembrie 2007, Andrei Badin, Jurnalul Național
                                     
  • Serviciul de Informații Externe SIE este conform legii 1 1998, organul de stat specializat în domeniul informațiilor externe privind siguranța națională
  • Serviciul Secret de Informații cel mai des Siguranța Statului Siguranța este denumirea sub care a funcționat serviciul secret din România până în 13
  • șefilor serviciilor secrete din România începând cu 13 noiembrie 1940, Serviciul Secret de Informații s - a numit Serviciul Special de Informații SSI
  • SRI și are ca obiectiv formarea ofițerilor de informații atât pentru Serviciului Român de Informații cât și pentru celelalte instituții cu atribuții
  • Serviciile de secrete române sunt următoarele: Serviciul Român de Informații SRI serviciul secret intern Serviciul de Informații Externe SIE serviciul
  • de informații pentru îndeplinirea misiunilor specifice. Operațiunile tehnice pentru realizarea acestor activități se execută de către Serviciul Român
  • Serviciul Special de Informații SSI este denumirea sub care a funcționat serviciul secret din România începând cu 12 noiembrie 1940 serviciul și - a desfășurat
  • Departamentul de Informații și Protecție Internă DIPI a fost un serviciu al Ministerului Afacerilor Interne MAI din România reorganizat de guvernul Cioloș
  • de Informații Externe DIE al Departamentul Securității Statului DSS a fost serviciul secret extern al României în perioada comunistă. Serviciul de
  • Generală de Informații a Apărării DGIA este serviciul de informații al Armatei Române A fost înființat la 1 iulie 1999 Direcția Generală de Informații a Apărării
  • Serviciul de Telecomunicații Speciale STS este organul central de specialitate, din România care organizează și coordonează activitățile în domeniul