Back

ⓘ Rumâni, categorie socială. Rumân era termenul folosit în trecut pentru țăranul neliber din Țara Românească ce avea statutul de șerb, clăcaș, în timp ce în Moldo ..




                                     

ⓘ Rumâni (categorie socială)

Rumân era termenul folosit în trecut pentru țăranul neliber din Țara Românească ce avea statutul de șerb, clăcaș, în timp ce în Moldova era folosit cuvântul vecin, iar în Transilvania pentru că erau de mai multe categorii li se spunea iobagi și slugi. Aceștia depindeau de un stăpân care putea să fie domnul, un boier sau o mănăstire și locuiau pe moșia stăpânului, formând sate domnești boierești sau mănăstirești.

În documentele slavone țăranii neliberi erau numiți "uboghie liudi" "vecini", uneori "vlahi" sau "poslușnici".

                                     
  • Rumâni vechea denumire a poporului român până la mijlocul secolului 19 Rumâni denumire dată unei categorii sociale din Țara Românească.
  • împărțită în două categorii liberă și aservită dependentă Cu timpul, țăranii liberi au fost numiți moșneni, iar cei dependenți, rumâni Țăranii liberi
  • sau Proilavonului, adică Brăilei Locuitorii săi foloseau endonimul de rumâni exonimele uzuale utilizate până în epoca modernă fiind vlahi sau mai
  • târziu Radu Vodă jumătate din satul Hodopeni, cu rumâni dăruit de jupânița Vilaia, poruncind rumânilor să asculte. Istoricul Constantin Giurăscu este de
  • limba maternă drept rumâni etc. În ultimele decenii, în mai multe limbi s - a trecut la înlocuirea formei care derivă din rumân în cea care derivă din
  • sunt menționați rumâni vânduți fără ocină adică pământ sau oameni care se răscumpără din rumânie procurând la schimb alți rumâni Un aspect particular
  • numeind, cum îi zic mai mulți așa că Rumânească numai lăcuitorii ei o chiamă, și doar unii den ardeleni ăiî rumâni pentru că și aceia și ceștea numai
  • consemnează în comuna Fulga existența oștii gentilice ca formă de organizare socială în epoca bronzului, în timpul statului dac, dar și în perioada daco - romană
  • boierești erau întreținute cu ajutorul țăranilor dependenți vecini sau rumâni sau al țăranilor așezați cu învoială oameni liberi fără pământ Obligațiile
  • numeind, cum îi zic mai mulți așa că Rumânească numai lăcuitorii ei o chiamă, și doar unii den ardeleni ăiî rumâni pentru că și aceia și ceștea numai
  • cu violența socială acumulată, a făcut ca tulburările să se producă în 27 din cele 32 de județe ale țării. Totuși, marea explozie socială a avut loc 19
  • desemnau ca ardeleni sau ungureni moldoveni sau munteni numele de rumână sau rumâniască pentru limbă este atestat în secolul secolului XVI la