Back

ⓘ Drepturile omului sunt de obicei înțelese ca drepturi inalienabile fundamentale la care o persoană are în mod inerent dreptul pur și simplu pentru că el sau ea ..




                                               

Kațiarina Barisevici

Kațiarina Barisevici, RSS Bielorusă, URSS) este o jurnalistă din Belarus. Este corespondentă a site-ul independent de știri Tut.By. A lucrat la European Radio for Belarus și în alte companii mass-media. Ea a prezentat moartea lui Raman Bandarenka în 2020. Kațiarina Barisevici a fost arestată la 19 noiembrie 2020, la Minsk. La 24 noiembrie 2020, organizația pentru drepturile omului Amnesty International a numit-o prizonier de conștiință în cazul Bandarenka. În aceeași zi, zece organizații au făcut o declarație comună și au catalogat-o ca deținut politic. Boris Harețki, vicepreședinte al Aso ...

                                               

Ioan Paricidul

Ioan de Suabia, duce de Austria și Stiria, supranumit Paricidul a fost nepotul și ucigașul lui Albert I.

                                               

Amnesty International Moldova

Amnesty International Moldova e o secție a rețelei Amnesty International și e parte din mișcarea globală focusată pe apărarea și protecția drepturilor omului.

Drepturile omului
                                     

ⓘ Drepturile omului

Drepturile omului sunt "de obicei înțelese ca drepturi inalienabile fundamentale la care o persoană are în mod inerent dreptul pur și simplu pentru că el sau ea este o ființă umană." Drepturile omului sunt astfel considerate ca fiind universale și egalitare. Aceste drepturi pot exista ca drepturi naturale sau ca drepturi legale, atât în legislația națională, cât și în cea internațională. Doctrina drepturilor omului în practica internațională, în cadrul dreptului internațional, instituțiile globale și regionale, în politicile de state și în activitățile organizațiilor non-guvernamentale a fost o piatră de temelie a politicilor publice din întreaga lume. Aceasta a spus că: "În cazul în care discursul public al societății pe timp de pace global poate fi spus să aibă o limbă comună morală, este cea a drepturilor omului". În ciuda acestui fapt, afirmațiile puternice făcute de doctrina drepturilor omului continuă să provoace chiar și în prezent dezbateri considerabile cu privire la conținutul, natura și justificarea drepturilor omului. Într-adevăr, problema a ceea ce se înțelege printr-un "drept" este în sine un controversat subiect de dezbateri filosofice continue. Multe dintre ideile de bază care au animat mișcarea s-au dezvoltat în urma celui de Al Doilea Război Mondial și a atrocităților Holocaustului, culminând cu adoptarea Declarației Universale a Drepturilor Omului din Paris de către Adunarea Generală a Națiunilor Unite în 1948. Lumea antică nu poseda conceptul de drepturi universale ale omului. Societățile antice au avut "sisteme elaborate de taxe, concepții de justiție, legitimitate politică, și umană înfloritoare, care a căutat să realizeze demnitatea umană, înflorirea, sau bunăstarea în întregime independente de drepturile omului". Conceptul modern al drepturilor omului s-a dezvoltat în perioada modernă timpurie, alături de secularizarea europeană a eticii iudeo-creștine. Precursorul real al discursului privind drepturile omului a fost conceptul de drepturi naturale, care a apărut ca parte a tradiției medievale. Dreptul natural a devenit proeminent în timpul Iluminismului, enunțat de filosofii John Locke, Francis Hutcheson, și Jean-Jacques Burlamaqui, precum și o poziție importantă în Discursul politic al revoluției americane și al revoluției franceze. Din această fundație modernă s-a născut mișcarea pentru drepturile omului apărută în a doua jumătate a secolului al XX-lea.

                                     

1. Istoric

Primele declarații oficiale care consemnează necesitatea respectării drepturilor omului datează din perioada iluministă secolul al XVIII-lea – "Cartea drepturilor coloniilor americane” și "Declarația Drepturilor Omului și ale Cetățeanului”, apărută în timpul Revoluției Franceze. După Al Doilea Război Mondial, la 10 decembrie 1948, Organizația Națiunilor Unite și-a asumat "Declarația Universală a Drepturilor Omului”.

                                     

2. Drepturile omului în viziunea Uniunii Europene

Drepturile omului, democrația și statul de drept sunt valori esențiale ale Uniunii Europene. Înscrise în tratatul său fondator, acestea au fost consolidate prin adoptarea Cartei Drepturilor Fundamentale. Țările care doresc să adere la UE, precum și cele care au încheiat acorduri comerciale sau de altă natură cu Uniunea, trebuie să respecte drepturile omului. Prin articolul 9 se recunosc drepturile fundamentale ale cetățeanului. Aceste drepturi nu sunt o creație proprie a Uniunii Europene, ci apar ca o recunoaștere și apărare a drepturilor interne respectate în interiorul statelor naționale.

  • Drepturile fundamentale, garantate prin Convenția europeană de apărare a drepturilor omului și a libertăților fundamentale și care rezultă din tradițiile constituționale comune statelor membre, fac parte din dreptul Uniunii ca principii generale.
  • Uniunea va adera la Convenția europeană de apărare a drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Aderarea la această Convenție nu modifică competențele Uniunii așa cum sunt definite în prezenta Constituție.
  • Uniunea recunoaște drepturile, libertățile și principiile enunțate în Cartea Drepturilor Fundamentale care constituie partea a II-a prezentei Constituții.

Libertatea personală este apărată și garantată în cadrul U.E. conform dispozițiilor Constituției, precum și libera circulație a persoanelor, a mărfurilor, a serviciilor și a capitalurilor și libertatea de stabilire. În domeniul de aplicare a Constituției Europene și fără să aducă atingere dispozițiilor specifice prevăzute de aceasta, este interzisă orice discriminare pe motiv de naționalitate.

                                     

3. Vezi și

  • Drepturile copilului
  • Pedro Claver
  • Copiii războiului
  • Listă de convenții internaționale privind drepturile omului
  • Calitatea vieții
  • Listă de convenții internaționale privind drepturile copilului
                                     

4.1. Bibliografie Cărți

  • Moyn, Samuel 2010. The last utopia: human rights in history. Cambridge, Mass.: Belknap Press of Harvard University Press. ISBN 9780674048720.
  • Sepúlveda, Magdalena; van Banning, Theo; Gudmundsdóttir, Gudrún; Chamoun, Christine; van Genugten, Willem J.M. 2004. Human rights reference handbook ed. 3rd ed. rev. Ciudad Colon, Costa Rica: University of Peace. ISBN 9977-925-18-6.
  • Ball, Olivia; Gready, Paul 2006. The no-nonsense guide to human rights. Oxford: New Internationalist. ISBN 978-1-904456-45-2.
  • Glendon, Mary Ann 2001. A world made new: Eleanor Roosevelt and the Universal Declaration of Human Rights. New York: Random House. ISBN 9780679463108.
  • Brownlie, Ian 2003. Principles of Public International Law ed. 6th. OUP. ISBN 0199556830.
  • Damian, Sorin Dan," Libertatea religioasă în Uniunea Europeană. Cadrul legislativ”, Editura "Ars Docendi”, București, România, 2012 220 pages. ISBN 978-973-558-631-7;
  • Donnelly, Jack 2003. Universal human rights in theory and practice ed. 2nd. Ithaca: Cornell University Press. ISBN 9780801487767.
  • Shaw, Malcom 2008. International Law ed. 6th ed. Leiden: Cambridge University Press. ISBN 978-0-511-45559-9. Mentenanță CS1: Text în plus link
  • Beitz, Charles R. 2009. The idea of human rights. Oxford: Oxford University Press. ISBN 9780199572458.
  • Ignatieff, Michael 2001. Human rights as politics and idolatry ed. 3. print. Princeton, N.J.: Princeton University Press. ISBN 0691088934.
  • Doebbler, Curtis F. J 2006. Introduction to international human rights law. Cd Publishing. ISBN 9780974357027.
  • Ishay, Micheline R. 2008. The history of human rights: from ancient times to the globalization era. Berkeley, Calif.: University of California Press. ISBN 0520256417.
  • Freeman, Michael 2002. Human rights: an interdisciplinary approach. Cambridge: Polity Press. ISBN 9780745623559.


                                     

4.2. Bibliografie Articole în presa scrisă

  • Alston, Philip 2005. "Ships Passing in the Night: The Current State of the Human Rights and Development Debate seen through the Lens of the Millennium Development Goals”. 27 3: 755–829. doi:10.1353/hrq.2005.0030.
  • Glendon, Mary Ann 2004. "The Rule of Law in The Universal Declaration of Human Rights”. Northwestern University Journal of International Human Rights. 2: 5.
                                     

4.3. Bibliografie Articole în mediul online

  • Nickel, James 2010. "Human Rights”. The Stanford Encyclopedia of Philosophy ed. Fall 2010.
  • Fagan, Andrew 2005. "Human Rights”. The Internet Encyclopedia of Philosophy. ISSN 2161-0002.
                                     

5. Legături externe

  • Opis cu alte documente pe tema drepturilor omului
  • Opis de documente legislative cu privire la drepturile omului în general implică dreptul la viață privată
  • Totul despre drepturile omului II - O scurtă istorie a drepturilor omului I, 25 iulie 2014, Master Fp România, Adevărul
  • Drepturile omului, intre marxism si liberalism, 31 ianuarie 2008, Nicolae Dragusin, România liberă
  • Totul despre drepturile omului III - O scurtă istorie a drepturilor omului II, 11 august 2014, Master Fp România, Adevărul
  • Totul despre Drepturile Omului - foarte scurtă introducere, 10 aprilie 2014, Master FP România, Adevărul
  • Manualul Drepturilor Omului editat de către APADOR-CH
  • Opis cu alte documente pe tema drepturilor copilului
  • Drepturile omului - Rusia
  • Drepturile culturale ale omului – o necesitate sau o invenție menită să atragă atenția?, 10 iulie 2014, Master FP România, Adevărul
  • Opis de documente legislative cu privire la drepturile copilului

Video

  • The Story of Human Rights


                                     
  • Helsinki pentru Drepturile Omului din Republica Moldova este o organizație non - guvernamentală, independentă, non - profit pentru drepturile omului fondată de
  • tind statele și conform căruia se verifică modul în care se respectă drepturile omului în diferite state ale lumii, prevederile acesteia fiind ulterior preluate
  • legislative cu privire la drepturile omului Curtea Europeană a Drepturilor Omului Alte decizii CEDO Declarația Universală a Drepturilor Omului Listă de convenții
  • Drepturile omului în Cuba sunt prevăzute în Capitolul al VII - lea din Constituția Cubaneză, Drepturi fundamentale, îndatoriri și garanții capitol în
  • Curții Europene a Drepturilor Omului - inițiază și susține campanii de informare a publicului în probleme privind drepturile omului - dialoghează cu
  • evenimente culturale și expoziții care se ocupă cu probleme legate de drepturile omului General Assembly a ONU Resolution 423 V session 5 on 4 December
  • Pentru alte sensuri, vedeți Convenția Europeană a Drepturilor Omului Curtea Europeană a Drepturilor Omului CEDO adesea numită informal Curtea de la Strasbourg
  • Drepturilor Omului adoptată de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite Paris, 10 decembrie 1948 Convenția pentru protecția drepturilor omului
  • Biroul pentru Instituțiile Democratice și Drepturile Omului engleză Office for Democratic Institutions and Human Rights ODIHR este principala instituție
  • Institutul internațional privind drepturile omului franceză: Institut international des droits de l homme, IIDH engleză: International Institute of
  • Asociația Europeană Pentru Apărarea Drepturilor Omului AEPADO este o organizație neguvernamentală, non - profit și apolitică din România care are ca scop
Predrag Balașevici
                                               

Predrag Balașevici

Predrag Balașevici, Zaječarski upravni okrug, Serbia) este un politician din Serbia, președintele Partidului Neamului Rumânesc. El militează pentru recunoaștetea vlahilor din Serbia ca români timoceni.