Back

ⓘ Alegeri anticipate. Alegerile anticipate reprezintă acea formă de alegeri organizate înainte de expirarea termenului mandatatului parlamentar obișnuit. Condiția ..




                                     

ⓘ Alegeri anticipate

Alegerile anticipate reprezintă acea formă de alegeri organizate înainte de expirarea termenului mandatatului parlamentar obișnuit. Condiția prealabilă esențială pentru organizarea de alegeri anticipate este dizolvarea Parlamentului, care se poate face, de regulă, la inițiativa fie a șefului statului, fie a conducătorului guvernului.

Uneori expresia de "alegeri anticipate” se mai folosește în legătură cu convocarea de alegeri prezidențiale înainte de expirarea obișnuită a mandatului președintelui, intervenită fie prin deces, demisie sau demitere.

                                     

1.1. Alegerile anticipate în România Scurt istoric

În conformitate cu Constituția din 1923 atribuția dizolvării Parlamentului aparținea regelui, care o putea exercita fără nici un fel de condiționări exprese în această privință. Prevederi similare existau și în Constituția din 1866. De asemenea, Parlamentul se dizolva de drept, ca etapă a procedurii de modificare a Constituției, în cazul în care parlamentarii acceptau de principiu amendamentele propuse, pe baza unui vot care cerea o majoritate calificată de două treimi din numărul parlamentarilor votanți care trebuiau la rândul lor să fie minim două treimi din totalul parlamentarilor.

Regele a folosit relativ des puterea sa de dizolvare a camerelor Parlamentului. Astfel, în perioada interbelică, numai două guverne au reușit să ducă la capăt mandatul constituțional de patru ani, respectiv guvernele liberale conduse de Ion I. C. Brătianu 1922 – 1926 și Gheorghe Tătărescu 1934 – 1937.

                                     

1.2. Alegerile anticipate în România Sistemul constituțional actual

Constituția actuală prevede o procedură relativ rigidă pentru dizolvarea Parlamentului și, implicit, pentru organizarea de alegeri anticipate. Motivația pentru această reglementare este dată de contextul istoric al adoptării Constituției, în anul 1991. România ieșise de curând din perioada dictaturii comuniste și exista dorința de a stabili măsuri de prevedere suplimentară împotriva eventualelor derive autoritariste ale președintelui țării. Din acest motiv s-a optat pentru o procedură care implică necesitatea acordului dintre președinte, prim-ministrul desemnat și Parlament pentru declanșarea alegerilor anticipate.

Astfel, conform art.89 din Constituție:

Dificultatea procedurii constă în faptul că Parlamentul poate fi dizolvat numai în cazul în care este imposibilă constituirea unui nou Guvern, constatată prin respingerea două cereri de investitură succesive. Din punct de vedere practic, dizolvarea Parlamentului implică parcurgerea următoarele etape principale:

  • încetarea mandatului Guvernului, care se poate produce fie ca urmare a expirării mandatului în momentul validării alegerilor parlamentare generale, fie ca urmare a demisiei prim-ministrului, a pierderii de către acesta drepturilor electorale, a survenirii stării sale de incompatibilitate sau a decesului; de asemenea, mandatul Guvernului poate înceta în cazul adoptării de către Parlament a unei moțiuni de cenzură
  • prim-ministrul desemnat trebuie să alcătuiască lista membrilor Guvernului și să se ocupe de pregătirea unui program de guvernare, cu care să se prezinte în Parlament pentru obținerea votului de încredere
  • repetarea procedurii, cu începere de la numirea unui candidat la postul de prim-ministru.
  • neacordarea votului de încredere de către Parlament
  • numirea de către președinte, după consultarea partidelor parlamentare, a unui candidat la funcția de prim-ministru

S-a susținut că ar fi posibilă dizolvarea Parlamentului și în cazul în care acesta decide suspendarea președintelui României, dar, la referendumul organizat apoi în mod obligatoriu, propunerea de demitere din funcție a președintelui nu este acceptată de electorat. Această opinie nu este însă întemeiată pe dispoziții constituționale exprese, astfel încât ea rămâne controversată.

                                     
  • Alegerile parlamentare anticipate pentru Parlamentul Republicii Moldova au avut loc pe data de 29 iulie 2009. Aceste alegeri au fost cauzate de boicotarea
  • interimar Mihai Ghimpu a dizolvat parlamentul și a anunțat alegeri parlamentare anticipate pentru data de 28 noiembrie 2010. Conform constituției, pentru
  • eșuării alegerii președintelui statului, președintele în exercițiu, Vladimir Voronin, a dizolvat parlamentul și a anunțat alegeri legislative anticipate pentru
  • urmare a eșuării alegerii președintelui președintele Petru Lucinschi a dizolvat parlamentul și a anunțat alegeri legislative anticipate pentru data de 25
  • Alegerile locale anticipate din Chișinău din anul 2005 a fost organizate din cauza că Serafim Urechean a renunțat la mandatul de primar, în schimbul celui
  • Pentru validarea alegerilor este necesară participarea a cel puțin 25 din alegători. 1994 1998 2001 2005 2009 Anticipate 2009 Anticipate 2010 2014 Proporționale
  • în exercițiu. Filip a emis ulterior un decret prin care se cerea alegeri anticipate pentru 6 septembrie. Dodon și coaliția PSRM ACUM au numit procesul
  • Alegerile parlamentare anticipate pentru Parlamentul Republicii Moldova au avut loc pe data de 28 noiembrie 2010, după ce alegerile indirecte ale președintelui
  • În alegerile legislative grecești din 1977, primul - ministrul Constantin Karamanlis, a cerut alegeri anticipate Partidul său, ND, a suferit o pierdere
  • Mihăilescu: UNPR va merge pe liste comune cu PSD la alegerile locale din 2016 AGERPRES PNL vrea alegeri anticipate Marea problemă pe care liberalii ar trebui
  • nimeni să nu primească votul. Alegerile pentru Parlamentul Federal se țin de obicei la fiecare patru ani, deși alegeri anticipate sunt posibile. Parlamentele