ⓘ Free online encyclopedia. Did you know? page 211




                                               

Număr Devlali

Un număr Devlali sau număr columbian este un număr ce nu poate fi scris ca n + S, unde n este un număr întreg, iar S este suma cifrelor lui n. Au fost descoperite de matematicianul indian D. R. Kaprekar care s-a născut în orașul Devlali.

                                               

Număr practic

În matematică, un număr practic este un număr întreg pozitiv n pentru care orice k ≤ σ, unde k este întreg pozitiv, se poate scrie ca suma unor divizori distincți ai lui n.

                                               

Problema damelor

Problema damelor tratează plasarea a opt regine de șah pe o tablă de șah astfel încât să nu existe două regine care se amenință reciproc. Astfel, se caută o soluție astfel încât nicio pereche de două regine să nu fie pe același rând, pe aceeași c ...

                                               

Repdigit

În matematica recreativă, un repdigit sau monodigit este un număr care conține aceeași cifră care se repetă. Un repunit este un repdigit în care se repetă cifra 1. Exemple de numere repdigit: 33333, 555, 777777. Denumirea acestor numere reprezint ...

                                               

Repunit

În matematica recreativă, un repunit este un număr care conține doar cifra 1. Termenul repunit înseamnă unitate repetată și a fost inventat în 1966 de Albert H. Beiler în cartea sa Recreations in the Theory of Numbers. Numărul repunit este un tip ...

                                               

Sudoku

Sudoku, este un joc în formă de grilă inventat în 1979 și inspirat de pătratul latin și de problema celor 36 ofițeri a lui Leonhard Euler. Scopul jocului este de a umple această grilă cu cifrele de la 1 la 9 respectând anumite condiții, cu unele ...

                                               

0,(9)=1

În matematică, 0, este o fracție periodică, egală cu 1. Cu alte cuvinte, următoarele trei simboluri: 0.9 0.999. 1 reprezintă același număr. Demonstrația faptului că 0.9 este de fapt 1 se poate realiza în mai multe modalități. Una din acestea se b ...

                                               

Cifre chirilice

Cifrele chirilice constituie baza unui sistem de numerație dezvoltat la sfârșitul secolului al X-lea în Țaratul Bulgar, derivat din sistemul de numerație grecesc și din alfabetul chirilic. Cifrele chirilice au fost folosite și în Rusia până în se ...

                                               

Cuaternion

În matematică, cuaternionii, notați H {\displaystyle \mathbb {H} }, sunt numere hipercomplexe non-comutative obținute prin extinderea mulțimii numerelor complexe de o manieră similară cu cea care a condus de la numerele reale la cele complexe. Ac ...

                                               

Googol

Googol este un cuvânt englez artificial care desemnează un anumit număr foarte mare, egal cu 10 100, sau cifra 1 urmată de o sută de zerouri. Cuvântul a fost inventat în 1938 de Milton Sirotta, nepotul de nouă ani al matematicianului american Edw ...

                                               

Număr hipercomplex

Numerele hipercomplexe sunt obținute prin generalizarea construcției numerelor complexe pornind de la numerele reale. Ele formează algebre reale în care numărul de dimensiuni este o putere a lui 2: sedenioni: șaisprezece dimensiuni cuaternioni: p ...

                                               

Număr hiperreal

Sistemul de numere hiperreale este o metodă riguroasă de tratare a cantităților infinite și infinitezimale. Numerele hiperreale, denumite și numere reale nestandard, se notează cu * R și sunt practic o extensie a numerelor reale R care conține nu ...

                                               

Număr negativ

Numărul negativ este un număr real, care este mai mic decât zero. Numerele negative sunt necesare pentru ca formal, scăderea a două numere să fie rezolvabilă și atunci când scăzătorul este mai mare decât descăzutul. De exemplu: 3−7=3−=3−3−4=0−4=− ...

                                               

Număr par

În matematică, un număr par este un număr întreg care are forma n = 2 p, unde p este un număr întreg. Exemple de numere pare: -6, -4, -2, 0, 2, 4, 6. Mulțimea infinită a numerelor pare este notată uneori: 2 Z {\displaystyle 2\mathbb {Z} }, unde Z ...

                                               

Octonion

În matematică, octonionul este o diviziune algebrică normată de-a lungul numerelor reale, acesta este reprezentat de majuscula O. Există doar patru algebre, celelalte trei fiind cele care se bazează pe numere reale, numere complexe și cuaternioni ...

                                               

Sedenion

În algebra abstractă, sedenionii formează structuri algebrice cu 16 dimensiuni obținuți prin aplicarea Construcției Cayley-Dickson, studiate de Smith. În general, sedenionii se notează cu S {\displaystyle \mathbb {S} }.

                                               

Cuadratura parabolei

Cuadratura Parabolei este un tratat de geometrie, scris de Arhimede în secolul al III-lea î.Hr. Lucrarea este scrisă sub formă de scrisoare adresată prietenului său Dositheus și cuprinde 24 de propoziții despre parabolă, culminând cu demonstrația ...

                                               

Punctuație

Termenul punctuație se poate referi atât la sistemul de semne grafice convenționale care au rolul de a marca părțile de propoziție, propozițiile, frazele, pauzele etc. cât și la ramura gramaticii care indică folosirea corectă a acestor semne.

                                               

Asterisc

Asteriscul este un semn tipografic convențional, în formă de steluță. În lingvistică este folosit înaintea cuvintelor neatestate, și deci reconstruite. Când este folosit după un cuvânt, arată că la subsolul paginii este o notă explicativă. În lex ...

                                               

Semn diacritic

Despre utilizarea diacriticelor la Wikipedia vezi Wikipedia:Diacritice. Un semn diacritic este un semn grafic adăugat la o literă pentru a indica o diferență în pronunție sau pentru a deosebi sensurile a două cuvinte altfel scrise identic. Semnel ...

                                               

Enciclopedia Matematică

Enciclopedia matematică este o vastă lucrare de referință pe domeniul matematicii. Ea este disponibilă sub formă de carte, pe CD-ROM și pe un site web gratuit. Versiunea din 2002 conține mai mult de 8.000 de articole care acoperă multe arii matem ...

                                               

Lema de acoperire a lui Vitali

Lema de acoperire a lui Vitali reprezintă un rezultat aflat la interferența dintre teoria combinatorică și teoria calcului integral și care este utilizată în teoria măsurii și în cea a spațiilor euclidiene. Este atribuită matematicianului italian ...

                                               

Postulatul lui Bertrand

Postulatul lui Bertrand, numit și teorema lui Cebîșev, susține că, între un număr natural și dublul său, întotdeauna există cel puțin un număr prim. Cu alte cuvinte, dacă n ∈ N ∗ ∖ { 1 }, {\displaystyle n\in \mathbb {N} ^{*}\setminus \{1\},\!} at ...

                                               

Teorema catetei

Teorema catetei se enunță astfel: într-un triunghi dreptunghic lungimea unei catete este media geometrică dintre lungimea proiecției sale pe ipotenuză și lungimea ipotenuzei. A B = D B ⋅ B C {\displaystyle AB={\sqrt {DB\cdot BC}}} A C = D C ⋅ B C ...

                                               

Teorema lui Ceva

Teorema lui Ceva este o propoziție din geometria triunghiului, cu aplicații în geometria proiectivă. A fost descoperită de matematicianul italian Giovanni Ceva, care a formulat-o și a demonstrat-o în 1678 în lucrarea De lineis rectis se invicem s ...

                                               

Teorema cleștelui

Fie a n, b n, x n trei șiruri cu proprietățile: a n ≤ x n ≤ b n, ∀ n ≥ n 0 ; {\displaystyle a_{n}\leq x_{n}\leq b_{n},\forall n\geq n_{0};} lim n → ∞ a n = lim n → ∞ b n = a. {\displaystyle \lim _{n\to \infty }a_{n}=\lim _{n\to \infty }b_{n}=a.} ...

                                               

Teorema creșterilor finite

Teorema creșterilor finite se referă la o proprietate remarcabilă a funcțiilor reale derivabile definite pe un interval. Teorema îi este atribuită matematicianului francez Joseph-Louis Lagrange 1736-1813.

                                               

Principiul lui Dirichlet

Principiul lui Dirichlet este o teoremă matematică ce afirmă că dacă există n obiecte dispuse în n-1 cutii, atunci există o cutie care conține cel puțin două obiecte. Chiar dacă principiul lui Dirichlet este binecunoscut, originile lui sunt obscu ...

                                               

Marea teoremă a lui Fermat

Marea teoremă a lui Fermat este o celebră teoremă de teoria numerelor. Ea a fost enunțată de Pierre de Fermat în anul 1637, iar demonstrația completă a fost găsită de-abia 357 de ani mai târziu de către matematicianul englez Andrew Wiles. Enunțul ...

                                               

Teorema de integrabilitate a lui Frobenius

Teorema lui Frobenius stabilește condiții necesare și suficiente de integrabilitate pentru sisteme de forme diferențiale. Este o teoremă importantă a geometriei diferențiale, cu interpretare geometrică ușor de înțeles, legată de analiza vectorial ...

                                               

Teorema fundamentală a algebrei

Teorema fundamentală a algebrei afirmă că orice polinom neconstant cu o singură variabilă și coeficienți complecși are cel puțin o rădăcină complexă. Întrucât mulțimea numerelor reale este inclusă în cea complexă, automat include și polinoamele c ...

                                               

Teorema fundamentală a calculului integral

Teorema fundamentală a calculului integral specifică relația dintre cele două operații de bază ale calculului integral, derivarea și integrarea. Prima parte a teoremei, numită uneori prima teoremă fundamentală a calculului integral, arată că o in ...

                                               

Teorema Gauss-Bonnet

Teorema Gauss-Bonnet, sau formula Gauss-Bonnet, este o teoremă importantă din domeniul suprafețelor, care face evidentă legătura dintre geometrie și topologie.

                                               

Teorema lui Rouché

În analiza complexă, Teorema lui Rouché atribuită matematicianului Eugène Rouché, enunță: În această prezentare, Teorema lui Rouché este un corolar al Principiului Argumentului.

                                               

Teorema Jacobson-Bourbaki

În algebră, teorema Jacobson - Bourbaki este utilizată pentru a extinde teoria lui Galois a extensiilor de domeniu care nu trebuie să fie separate. Aceasta a fost introdusă de Nathan Jacobson în 1944 pentru câmpurile comutative și extinsă la dome ...

                                               

Teorema lui Darboux (analiză matematică)

A nu se confunda cu teorema lui Darboux din cadrul geometriei diferențiale. Teorema lui Darboux numită și Teorema valorilor intermediare este o teoremă din analiza matematică, care poartă numele lui Jean Gaston Darboux.

                                               

Teorema lui Fermat

Teorema lui Fermat este o teoremă de analiză matematică, numită astfel după Pierre de Fermat. Ea dă o metodă de a găsi punctele de maxim și minim ale unei funcții derivabile. Valoarea derivatei în aceste puncte este 0. Astfel, problema determinăr ...

                                               

Teorema lui Heine

Fie X, Y două spații metrice, iar X să fie și compact. Atunci orice funcție continuă f: X → Y este și uniform-continuă. În cazul particular al funcțiilor numerice, dacă f,\;|x-x|

                                               

Teorema lui Liouville (mecanică statistică)

Teorema lui Liouville este în mecanica hamiltoniană si mecanica statistică o teoremă fundamentală legată de descrierea evoluției dinamice a stării unui sistem format dintr-un număr foarte mare de corpuri, considerate punctiforme și alcătuind un s ...

                                               

Teorema numerelor prime

Teorema numerelor prime descrie distribuția asimptotică a numerelor prime. În linii mari, teorema precizează că, dacă N este un număr natural suficient de mare, probabilitatea ca un alt număr natural, din vecinătatea lui N să fie prim, este 1 l N ...

                                               

Teorema Stolz-Cesàro

Fie x n ∈ N {\displaystyle x_{n}_{n\in \mathbb {N} }\!} și y n ∈ N {\displaystyle y_{n}_{n\in \mathbb {N} }\!} două șiruri de numere reale, astfel încât y n ∈ N {\displaystyle y_{n}_{n\in \mathbb {N} }\!} este strict crescător și lim n → ∞ y n = ...

                                               

Transformarea lui Abel

În matematică, transformarea lui Abel este o transformare de tipul: ∑ k = 1 n a k b k = a N B N − a 1 B 0 − ∑ k = 1 n B k a k + 1 − a k, {\displaystyle \sum _{k=1}^{n}a_{k}b_{k}=a_{N}B_{N}-a_{1}B_{0}-\sum _{k=1}^{n}B_{k}a_{k+1-a_{k}},\!} unde a k ...

                                               

Algoritmul lui Dijkstra

Algoritmul lui Dijkstra este o metodă de a stabili drumul de cost minim de la un nod de start la oricare altul dintr-un graf. Numele este dat de Edsger Dijkstra, savantul care l-a descoperit.

                                               

Algoritmul lui Kruskal

Algoritmul lui Kruskal este un algoritm în teoria grafurilor care găsește arborele parțial de cost minim pentru un graf conex ponderat. Cu alte cuvinte, găsește submulțimea muchiilor care formează un arbore care include toate vârfurile și care es ...

                                               

Algoritmul lui Prim

Algoritmul lui Prim este un algoritm din teoria grafurilor care găsește arborele parțial de cost minim al unui graf conex ponderat. Înseamnă că găsește submulțimea muchiilor care formează un arbore care include toate vârfurile și al cărui cost es ...

                                               

Arbore parțial

Dat fiind un graf neorientat conex, se numeste arbore parțial al grafului un graf parțial cu proprietatea că este arbore. Intuitiv, un arbore parțial este un arbore obținut prin eliminarea unor muchii din graf. Un arbore parțial al unui graf neor ...

                                               

Ciclu (teoria grafurilor)

În teoria grafurilor, un ciclu este un drum format din muchii și noduri, în care de la un nod se ajunge la el însuși. Există mai multe tipuri diferite de cicluri, în principal, o drumul închis și ciclul simplu.

                                               

Clică

În domeniul matematic al teoriei grafurilor, o clică este o submulțime de noduri ale unui graf neorientat cu proprietatea că subgraful indus de ele este complet; adică, orice două noduri distincte din clică sunt adiacente. Clicile sunt unul dintr ...

                                               

Colorarea grafurilor

În teoria grafurilor, colorarea grafurilor este un caz special de etichetare a grafurilor; este o atribuire de etichete numite în mod tradițional "culori” elementelor unui graf, supusă anumitor constrângeri. În forma sa cea mai simplă, este o mod ...

                                               

Drum eulerian

În teoria grafurilor, un drum eulerian este un drum într-un graf finit, care vizitează fiecare muchie exact o dată. În mod similar, un "ciclu eulerian ” sau "circuit eulerian ” este un drum eulerian traseu care începe și se termină cu același nod ...